John varley obsesie vizuală,

• Nemira – Pagină 4 – Cititor SF
• R E S P I R O - A R T
• 5 hipermetropie
• Un om atent, concentrat, sever, de o răceală cumva incandescentă.
• Viziune de propolis
• Ochelari de miopie de tenis

Dacă în primul erau prezenţi un numar mai mic de scriitori în jur de 13de această dată avem nu mai puţin de 19 asemenea povestiri ale unor naratori, în mare măsură, deja consacraţi. Destul de interesant mi s-a părut john varley obsesie vizuală articolul din finalul antologiei ce se întinde pe suficiente pagini, şi în care editoru face o radiografie a sf-ului american, luând pe rand la puricat în cele mai mici detalii revistele de profil, cărţile apărute în anuladresele de web, evoluţia antologiilor, premiile, dacă ar fi să numesc doar o parte din subiectele abordate.

Lasă timpul să-ţi vorbească despre inocenţa mea, Lasă vântul să-ţi şoptească, pe strune de chitară Lasă soarele să-ţi zâmbească cu inocenţa mea de ieri Şi trandafirii să înflorească sub atingerea ta de catifea Lasă stelele în noapte să se aprindă-n ochii mei, Sub priviri îngemănate, vom rămâne doar tu şi eu Amintiri păstrate-n suflet, ca un trandafir suav, Pus în cartea nemuririi, timpul l-a păstrat frumos Dar cum frumuseţea trece ca un vis frumos de vară, Totul trece şi se schimbă, inocenţa noastră moare?

De menţionat că am aflat cu ocazia asta că tot în acea perioada s-au stins din viaţă şi Robert Sheckley la onorabila îngrijorat de vederea mea de 77 de ani şi John Fowles la vârsta de 79 de ani, fiind doar doi din cei numiţi de autor în această listă neagră a sci-fiului internaţional.

Povestirea de început, bine ancorată în problemele şi controversele abordate tot mai des de media şi aduse în atenţia populaţiei, mi s-a părut destul de reuşită, sau măcar originală, fiind semnată de Paolo Bacigalupi.

A durat un pic să mă prind că atunci când se vorbea de calorie scriitorul se referea de fapt la hrană. Atmosfera este una reuşită, acţiunea şi urmările ei, însă, nu sparg niciun tipar.

Trebuie să recunosc că şi de această dată, modul în care au fost tratate problemele abordate şi explicaţiile oferite m-au băgat un pic în ceaţă, însă, cred că e important că am prins ideea la general. Până la urmă cadrul pe fondul căruia se desfăşoară întregul şir de întâmplări şi perioada descrisă completează fericit o acţiune cam banală.

Pornindu-se de la un subiect destul de uzitat acum zeci de ani, autorul nu convinge, explicaţiile oferite încâlcindu-mi-se prin minte şi trezindu-mi sentimente nu prea cuminţi vis-à-vis de acesta. Punctul forte al antologiei de faţă constă în diversitatea temelor abordate şi originalitatea de care dau dovadă unele dintre ele, cu diverse situaţii şi întâmplări urmărite, şi un calup de povestiri din care în mod cert se vor găsi câteva care să vă atragă, cum foarte bine se poate să gasiţi şi unele care să vă displacă.

Deşi la prima vedere aş fi tentat să spun că primul volum mi-a plăcut mai mult, cred că ar trebui să analizez mai în detaliu o serie de factori, pentru a da un verdict cât de cât corect.