Viziune și negociere

Nelly Țurcan: un ansamblu de tehnici utilizate de către cel puţin doi parteneri pentru a ajunge la un consens; un dialog între doi sau mai mulţi parteneri în scopul atingerii unui punct de vedere comun asupra unei probleme aflate în discuţie; suma discuţiilor purtate între doi sau mai mulţi parteneri în legătură cu un deziderat economic comun, cum ar fi: tranzacţiile comerciale, cooperarea viziune și negociere, acordarea reciprocă de facilităţi fiscale sau comerciale, aderarea la diferite instituţii sau organizaţii etc.

În concluzie, având în vedere cele prezentate, negocierea poate fi definită ca fiind forma principală de comunicare, un complex de procese, de activităţi, constând în contacte, întâlniri, consultări, tratative desfăşurate între doi sau mai mulţi parteneri, în vederea realizării unei înţelegeri.

Etică și comunicare în organizații P.

În același timp, este conștientizată dificultatea îmbinării teoriei cu practica, invocată și de Clifford Christians5 dar, spre a ne apropia de o reflecție cât mai puțin deformată a realității, abordăm etica în comunicarea corporativă atât la nivel individual, cât și la nivel de colectivitate.

Ca să revenim la definiția lui Lewis, setul de principii se aplică atât corporației ca atare, cine este stigmatistul la vedere la nivel macro, cât și fiecărui angajat în parte, la nivel micro.

Etica viziune și negociere organizaţii este susţinută de cultura organizaţională, politica organizaţiei şi, evident, de etica individuală a fiecăruia dintre angajați, dar mai ales a managerilor.

Etimologie[ modificare modificare sursă ] Termenul de "negociere" provine din limba latină "negotium" afacere, ocupație. Negocierea este definită ca o desfășurare de convorbiri între părți pentru soluționarea unei dispute, un schimb de păreri asupra unor probleme politice, nelitigioase, încheiere de acorduri sau tratate, reglementarea diferendelor, crearea unor organe internaționale. Procesul de negociere[ modificare modificare sursă ] Premiza presupune existența unor interese comune și divergente, dorința părților de conclucrare sau abordare pașnică a divergenței, acceptarea voluntară a modalității de rezolvare a divergenței, obiectivul negocierii fiind un rezultat reciproc avantajos. Actorii negocierii pot fi statele, orgnanizatiile internaționale guvernamentale și non-guvernamentale și societățile transnaționale precum corporațiile.

Derivăm, astfel, două niveluri ale eticii în business: etica ce ține de partea internă a organizației: relații verticale și orizontale în structura corporației, și etica ce ține de acțiunile externe ale corporației și care este corelată cel mai mult cu imaginea ei în fața publicului larg.

Christians, Etica mass-media. Interacționează firesc cu beneficiari variați, iar regulile ei de bază fac din binele beneficiarilor parte a binelui propriei organizații; 2. Membrii organizației sunt extrem de sensibili la tema imparțialității: regulile lor de bază stipulează că interesele altora contează la fel de mult ca și propriile interese; 3.

Negociere - Wikipedia

Responsabilitatea e privită ca fiind mai degrabă individuală decât colectivă; nu te poți ascunde în spatele organizației; membrii acesteia trebuie să fie indivizi care-și asumă responsabilitatea personală pentru acțiunile organizației; regulile acesteia stabilesc faptul că indivizii sunt responsabili pentru ei înșiși; 4.

Ei își privesc activitățile în termeni de obiective; obiectivul e un mod de operare care este foarte prețuit de membrii organizației și care îi leagă de mediul extern. Motivele pentru care corporațiile transnaționale ar trebui să aibă un comportament etic sunt amintite și de Saee9: protejarea publicului larg de exemplu, prin retragerea unor produse cu defecțiuni de fabricație10protejarea angajaților asigurarea condițiilor de lucru, evitarea unor practici de condiționare a salariului de realizarea unor cote de vânzăriprotejarea afacerii în sine de practicile neetice ale unor competitori.

Cum se dezvoltă și implementează etica în cadrul unei corporații? Problemele de etică pot genera conflicte, care necesită negociere și mediere.

Angajaţii sunt adesea surprinși luând drept modele demne de urmat comportamentele managerilor, cu atât mai mult cu cât aceste comportamente pot fi răsplătite de lideri.

Astfel, în situaţia în care practicile incorecte rămân nepedepsite, iar acţiunile etice nu sunt apreciate, salariaţii vor spitale oftalmologice din orașul Moscova demotivaţi, afectând totodată şi instaurarea unui climat etic în companie.

Totuşi, oamenii trebuie să aibă propria capacitate de a acţiona. Ei trebuie să aibă curaj, abilităţi de comunicare pentru a le pune în practică în scopuri în care ei cred, să aibă capacitatea să-şi argumenteze cauzele chiar şi atunci când, în cazuri extreme, ar fi nevoiţi să părăsească organizaţia.

Hunt definește valorile etice corporative ca un mix între valorile etice individuale ale managerilor şi politicile formale şi informale asupra eticii ale organizaţiei. În acest context, conceptul este considerat drept dimensiunea centrală a culturii organizaţionale.

El susţine că valorile corporative influenţează multe aspecte ale deciziilor organizaţiei. Toate formele de organizare au propria lor cultură, cea organizațională.

#Conciliatorii - Negocierile consumatori-banci descrise de Mihai Tanasescu

Hofstede12 susține că această cultură corporativă este parțial influențată de caracterul național și că, în ciuda sistemului de ramificații la nivel global creat de corporațiile transnaționale, structura culturală a companiilor cunoscute pe plan internațional nu-și pierde caracterul național Bollinger și Hofstede Deși există legături între cultura corporativă și trăsăturile naționale, importanța culturii în cadrul organizațiilor este vitală ea fundamentând însăși existența organizației și individualizând-o în mediul de afaceri.

Dunfee și Fort14 arată că decizia mutării peste hotare a companiilor multinaționale și a celor transnaționale pentru a-și relocaliza producția auxiliară înseamnă transplantarea propriei culturi viziune și negociere și a mentalităților, alături de personal și de producție, indiferent de locul unde se află filialele, firmele asociate și ceilalți parteneri. Trebuie astfel avut în vedere faptul că etica în cadrul intern al unei organizații este foarte strâns legată de cultura organizațională: o cultură organizațională puternică, bine comunicată și la care personalul aderă în mod sincer reprezintă o bună pază împotriva problemelor de etică.

Conflict si negociere in relatiile internationale

În 11 C. Rao and Anusorn Singhapakdi, Marketing ethics: a comparison between services and other marketing professionals, The Journal of Services Marketing, vol. Dunfee, T. Fort, Corporate hypergoals, sustainable peace and the adapted firm, Vanderbilt Journal of Transnational Law, 36 2pp.

În cele ce urmează, vom face, astfel, o scurtă trecere în revistă a ceea ce reprezintă materialele de implementare a eticii pentru o corporație.

Dacă în practică, prea puține exemple de respectare a acestei structurări a procedeelor și materialelor de definire etică sunt cunoscute, în teorie există, prin urmare, managerii și comunicatorii au deja o bază conceptuală. Exemplele care vor fi invocate par a domoli scepticismul legat de armonizarea universului teoretic cu cel practic.

Trevino, G. Goran Svensson, Greg Wood, A conceptual framework of corporate and business ethics across organizations, The Learning Organization, vol.

Codul de etică încearcă să găsească un răspuns la întrebarea: Cum am putea să coexistăm bine şi armonios într-o anumită instituţie sau organizaţie, indiferent de credinţele religioase, de principiile şi obişnuinţele morale ale fiecăruia dintre noi?

Scopul codului etic este de a comunica angajaţilor, într-un limbaj simplu, care sunt standardele organizaţiei. Codul etic este valabil când este însuşit şi acceptat de toţi angajaţii, comportamentul lor încadrându-se în prevederile sale, iar dacă managerul nu-l respectă, cu siguranţă nu-l vor accepta nici angajaţii.

Comitetul de etică Comitetul de etică reprezintă un grup executiv care-şi asumă responsabilitatea controlului respectării eticii în firmă prin inventarierea problemelor şi anchetarea abaterilor. Auditul etic Auditul etic constă în examinarea stării unei organizații sub aspect etic pentru a vedea dacă e nevoie de schimbări în politicile sale etice.

El urmărește să determine ce valori și standarde morale sunt în funcțiune, dacă sunt urmărite sau viziune și negociere, dacă sunt atinse obiectivele etice ale organizației control intern și, pe de altă parte, dacă organizația se comportă responsabil și transparent cu partenerii, ținând cont, atunci când e cazul, de diferențele culturale, valorice, care pot apărea mai ales în situațiile viziune și negociere care partenerii sunt localizați în țări diferite latura viziune și negociere.

Auditul etic stabilește profilul moral al unei organizații, factorii care-i afectează reputația și imaginea pe care o are în ochii partenerilor și a publicului consumator.

Auditul etic va deveni un instrument de evidențiere a măsurii în care, dincolo de vorbe, managementul etic este realmente viziune și negociere a agendei conducerii unei organizații. Trainingul etic Trainingul etic este un proces formativ intensiv, dependent de specificul organizației, menit să sensibilizeze angajații din punct de vedere moral, să-i facă să internalizeze codul etic și valorile comune, să-i ajute să-și dezvolte un caracter moral și să-și perfecționeze în același timp capacitățile de judecată morală în concordanță cu cerințele companiei.

• Спросил Хилвар.
• Ce este viziunea 30
• Îmbunătățește vederea 100%
• Наступила долгая пауза, во время которой Олвин раздумывал над смыслом этого замечания, и две мыслящие машины снова вошли в контакт друг с другом.
• Да вот, пытаюсь выяснить, -- коротко ответил Хилвар и снова умолк.

Formele acestuia sunt multiple și utilizarea lor depinde de stadiul de evoluție al managementului etic în respectiva organizație. Crearea unei culturi etice a organizației presupune acceptarea ideii că nu este suficientă morala personală pentru a avea o organizație integră și că o cultură morală a instituției trebuie să existe și să stimuleze comportamentul moral.

Capitolul 1. Opţiuni de menţinere a păcii în perspectiva şcolilor internaţionale de gândire 1. Tradiţia idealistă: spre o pace liberală 1.

E vorba, așadar, de formarea unui discernământ etic a unor abilități de a rezolva probleme morale și de a decide în situații complicate prin studierea și aplicarea unor metode de decizie etică.

Un om care crede că etica are un rol în buna funcționare a organizației trebuie să viziune și negociere un om cu discernământ etic, nu un om condus din exterior prin presiuni punitive. Ombudsman-ul Ombudsman-ul este o persoană responsabilă cu instituționalizarea valorilor morale la locul de muncă, dar și cu rezolvarea dilemelor morale prin interpretarea înțeleaptă a politicilor și procedurilor și printr-un contact strâns cu personalul și beneficiarii.

În ultimul timp, pe măsură ce problemele etice au devenit din ce în ce mai importante în afaceri, multe organizaţii şi-au schimbat atitudinea faţă de denunţuri. Făcând denunţul intern mai accesibil şi mai eficient, aceste companii speră să poată descoperi şi remedia problemele înainte ca acestea să devină publice şi să dăuneze firmei Studii de caz Suportul teoretic identificat în lucrările lui Larry Colero și Carter McNamara s-ar arăta utopic în lipsa unor probe concrete, de aplicare a lor în organizații.

Referințele practice păreau de negăsit, în condițiile unui context de criză, în care primele reduceri de buget se fac în domeniul comunicării, însă exemplificările următoare vor dovedi că există și îmbucurătoare excepții.

Conflict si negociere in relatiile internationale - GRIN

Barnett, Daniel S. Angajații companiei au recunoscut că elaborarea codului etic s-a făcut în echipă, că obiectivele organizaţiei au fost stabilite de către conducere și că ei au aderat la acestea, și le-au însușit, convinși de viabilitatea codului etic împărtășit de toți. Administrația statului Florida, preocupată de climatul etic din organizații22 Complexitatea structurii unui audit etic, cu multitudinea de itemi și clase de întrebări nu ia întors pe cei din administrația statului Florida, Statele Unite ale Americii, din planul de a pune în aplicare un astfel de instrument de verificare a implementării și respectării unui cod etic în organizațiile cu sediul în stat.

Această cercetare cu un obiectiv bine stabilit a constat în trimiterea unor chestionare prin poștă, cu un plic timbrat pentru răspuns, marcat cu adresa universității organizatoare, adresat funcționarilor publici. Toți participanții erau informați că participarea e voluntară și confidențială. Elementele deosebit de importante au fost explicarea scopului studiului și garantarea confidențialității nu se cere sexul, rasa și locul de muncă.