Tulburări de vedere și activitate cognitivă.


Share on Facebook Share on Twitter Share on Linkedin Share on Pinterest Imbatranirea populatiei Progresele din domeniul serviciilor de sanatate facute in ultimul deceniu au dus,printre altele, la cresterea sperantei de viata in randul populatiei. Acest lucru a contribuit, de asemenea, la o creştere a numărului de persoane tulburări de vedere și activitate cognitivă boli netransmisibile, dependente de varsta, printre caresi tulburarile mentale.

Dementa este un sindrom caracterizat de perturbarea mai multor tulburări de vedere și activitate cognitivă cognitive ale creierului, inclusiv memoria, gândirea, orientarea, înţelegerea, calculul, capacitatea de învăţare, limba şi judecata. Pacienţii diagnosticaţi cu această boală au o calitate semnificativ mai scăzută a vieţii. Familiile lor sau personalul de ingrijiri de sanatate trebuie să facă eforturi enorme pentru a putea oferi, aceastor pacienti, un mod decent de trai.

În anuldementa a fost declarată o prioritate in sănătatea publică de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Acest lucru scoate in evidenta faptul că demenţa este o boală frecventă şi severă. Europa de Vest este regiunea cu cel mai mare număr de persoane afectate de demenţă: 6 Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Trebuie remarcat faptul că, în general, multe cazuri de demenţă rămân neidentificate. Din cauza ratei scazute a natalitatii si a cresterii sperantei de viata, proportia populatiei apte de munca scade in timp ce numarul de persoane ajunse la pensie este in crestere 2.

În plus, numărul de boli dependente de vârstă va creşte în mod semnificativ, inclusiv boala Alzheimer. Numărul de persoane afectate de aceasta se va dubla la fiecare 20 ani, ajungand la 80 de milioane până în 3. Costurile financiare legate de gestionarea acestei boli sunt enorme, fiind o povară semnificativă pentru sistemele de sănătate: demenţa creşte costul mediu de îngrijire de 3 ori, comparativ cu un pacient fara dementa 4.

Ce este boala Alzheimer? Boala Alzheimer este o afectiune degenerativa progresivă a creierului care apare mai ales la persoane de vârstă înaintată, producând o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcţiilor cognitive ale creierului, cu pierderea capacităţilor intelectuale ale individului şi a valorii sociale a personalităţii sale, asociată cu tulburări de comportament.

  1. sanatate_mintala_17

Boala Alzheimer este carecteristic o afectiune a varstei inaintate. Incidenta si prevalenta sa cresc exponential cu inaintarea in varsta. Există trei ipoteze majore pentru a explica mecanismul de apariţie a bolii : Ipoteza colinergică. Din punct de vedere biochimic s-a constatat o tulburare a sistemului cerebral de neurotransmitere colinergică, şi anume o diminuare a sintezei neurotransmiţătorului acetilcolină, datorită reducerii enzimei colin-acetilază, indispensabilă acestui proces de sinteză.

Acest deficit este constatat tocmai în formaţiile cerebrale interesate în funcţiunile cognitive, cum ar fi nucleul bazal al lui Meynert. Pe baza acestei ipoteze s-a introdus terapia cu inhibitori ai colinesterazei enzimă care scindează acetilcolina pentru tulburări de vedere și activitate cognitivă se menţine astfel o activitate crescută a neurotransmiterii colinergice inter-neuronale în regiunile deficitare.

Nu este însă clar dacă acest proces are un rol cauzal în apariţia bolii sau este de natură secundară. Ipoteza acumulării de beta-amiloid. Beta-amiloidul este o peptidă ce rezultă dintr-o proteină precursoare, Amyloid-Precursor-Protein APPinserată pe membrana celulară. Beta-amiloidul, în formă oligomerică insolubilă, este citotoxic şi alterează homeostazia ionilor de calciu, inducând astfel procesul de apoptoză moarte celulară programată.

Este de notat că ApoE4, factorul genetic de risc major pentru apariţia bolii Alzheimer familiale, favorizează producţia în exces de beta-amiloid, înainte de apariţia primelor simptome de boală. Blocarea producţiei de beta-amiloid constituie un obiectiv al cercetărilor privind o terapie patogenică viziune cu keratocon bolii.

Cum se manifesta? Din punct de vedere al manifestarilor clinice ale bolii, tabloul acesteia este amplu, modalitatea de debut fiind deseori lenta, si slab perceptibila.

Simptomele majore ale bolii sunt tulburarile de memorie selectiva si dementa. Tulburari de memorie Tulburarea de memorie este un simptom emblematic pentru boala Alzheimer, aceasta aparand deseori in stadiile incipiente, ca si prim sipmtom.

dacă viziunea este plus 2 ceea ce înseamnă acuitate vizuală 0 5

Modelul de tulburare de memorie este de asemenea specific. Memoria declarativa, care depinde de structurile temporale meziale si neocorticale este cea mai precoce si profund afectata.

Memoria declarativa, aceea care stocheaza intamplari ce pot fi amintite, discutate sau declarate, este subimpartita inr-o memorie semantica si o memorie episodica. Aceasta din urma este cea mai sever afectata in cadrul bolii.

In memoria episodica evenimentele si cunostintele memorate sunt atribuite unui context spatio-temporal precis.

Aceasta latura a memoriei ne da senzatia trecerii timpului. Totodata in cadrul memoriei episodicedistingem memoria imediata, cea de scurta durata si cea pe termen lung.

Dintre acestea memoria de scurta durata este prima si cea vedere și naștere sever afectata.

Aceasta va fi distorsionata intr-un stadiu avansat al bolii, fiind stocata la nivel neocortical. Memoria procedurala, ce pastreaza cunostinte referitoare la cum se fac, executa anumite lucruri sau procedee,  ramane pana in stadiile avansate  intacta. Limbajul Modificarile de fluenta ale limbajului si anomia sunt printre cele mai timpurii caracteristici ale bolii Alzheimer.

Primele manifestari ale afectarii limbajului apar ca dificultati in a cauta anumite cuvinte lapsusuriin a perifraza, sau prin folosirea unui vocabular limitat in vorbirea curenta. In timp pacientul ajunge sa aiba o vorbire saracacioasa, cu greseli gramaticale si chiar dificultati de intelegere.

clase de protecție a vederii redobândi vederea de la 0

Disfunctia limbajului si tulburarile de memorie semantica sunt in stransa legatura. Daca un pacient cu boala Alzheimer este rugat sa genereze o lista de cuvinte intr-un minut acesta va avea un punctaj mai bun la lista cuvintelor ce incep cu aceeasi litera decat la lista cuvintelor dintr-un camp semantic 7. Aptitudini viziospatiale Deseori pacientii au dificultati in a se orienta in spatii noi, dar si in cele familiare in stadiile avansate de boala. Agnozia vizuala inabilitatea de a recunoaste obiecte cat si prosopagnozia inabilitatea de a tulburări de vedere și activitate cognitivă persoane apar tardiv in evolutia bolii.

Intelegerea De cele mai multe ori pacientii cu boala Alzheimer nu realizeazanu constientizeaza scaderea performantelor, sau aparitia simptomelor. Acestia tind sa gaseasca scuze sau alibiuri pentru deficientele lor. Exista pacienti cu capacitatea de a intelege boala, simptomele ei si a le recunoaste.

Tulburarile cognitive

Acestia ajung de cele mai multe ori sa intre in depresie, lucru care va afecta negativ evolutia bolii. Pe de alta partepacientii cu o intelegere perturbata ajung sa devina agitati, dezinhibati sau sa prezinte tulburari psihotice. De cele mai multe ori gradul de apraxie este hotarator in abilitatea de auto-ingrijire. Pacientii ajung sa nu mai poata efectua lucruri precum imbracatul sau hranitul. Tulburari neuropsihice — In cursul evolutiei bolii Alzheimer pacientii ajung sa fie agitati, anxiosi, agresivi, sa prezinte elemente de schimbare a personalitatii, halucinatii sau deziluzii.

Factorii de risc Cand vorbim de factorii de risc ai bolii Alzheimer trebuie sa plecam de la faptul ca in prezent nu se cunoaste cu siguranta cauza care provoaca boala.

O serie de factori, atat genetici, constitutionali, cat si dobanditi sau legati de mediul inconjurator au fost incriminati.

Medic primar Psihiatrie Tulburarile cognitive sunt caracterizate prin modificari ale structurii si functiei cerebrale care produc afectarea invatarii, orientarii, judecatii, memoriei si capacitatile intelectuale. Examinarea starii mintale este analogul examinarii starii somatice - examenul fizic in cadrul unei consultatii la medic. Examinarea starii mintale constitue o schema de consemnare a constatarilor legate de gandirea, simtirea si comportamentul pacientului. Pentru a afla informatii despre integritatea sistemului nervos central evaluam functiile cognitive - fiecare functie referindu-se la o regiune diferita a creierului.

Majoritatea legaturilor dintre presupusii factori de risc si boala au fost facute pe baza a numeroase studii observationale, insa pentru a putea spune cu certitudine ca exista o relatie de cauzalitate intre un anumit factor si boalastudiile clinice randomizate sunt de referinta. Se estimeaza ca aproximativ o treime din cazuri sunt atribuite factorilor de risc modificabili 9.

Astfel, in continuare, voi prezenta acei factori de risc modificabili, al caror management la o varsta tanara poate duce la scaderea incidentei bolii Alzheimer in randul populatiei. Având în vedere definiţia laxă din punct de vedere patologic al Bolii Alzheimer şi al demenţei vasculare, pacienţii cu demenţă clinic manifestă au mai degrabă un mecanism patologic combinat.

Această asociere este cunosctă drept demenţă mixtă Studiile clinicopatologice au demonstrat ca bolile cerebrovasculare scad varsta de aparitie a manifestarii clinice a dementei din cadrul bolii Alzheimer.

stand de testare a vederii

Aşadar pacienţii care au şi afectare cerebrovasculară vor dezvolta tulburări cognitive mai precoce şi mai severe Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arteriala este un factor de risc cardiovascular bine cunoscut, insa cand vine vorba de asocierea acesteia cu riscul de dementa lucrurile nu mai sunt la fel de clare. Desi s-a observat in numeroase studii longitudinale ca o tensiune a sangelui ridicata este corelata cu o incidenta mai mare a cazurilor de dementa, aceasta legatura pare sa nu fie una directa.

Astfel, intr-un studiu efectuat pe 9, hipertensiunea a fost corelata cu scaderea performantelor cognitive. Insain acelasi timp, majoritatea celor cu rezultate slabe suferisera si de accidente vasculare Practic, acest studiu nu arata o asociere directa intre hipertensiune si scaderea functiilor cognitive, ci mai degraba intre hipertensiune si boala cerebrovasculara accidentul cerebralcare la randul ei a dus la o accentuare a diminuarii capacitatilor cognitive.

Dar acelasi studiu afirma insa ca pacientele care sufereau de hipertensiune arteriala inainte de producerea accidentului vascular au prezentat o scadere a functiilor cognitive mai accentuata decat cele care au facut accident vascular neavand substratul hipertensiv.

Am descrisstructura procesului terapeutic şi paşii urmaţi în cadrul terapiei pentru realizarea obiectivelor propuse. Bulimia nervoasă este caracterizată printr-o preocupare morbidă privind greutatea şi forma corpului, cu perturbarea severă a comportametului alimentar [2]. Reprezintă o tulburare a controlului impulsului alimentar caracterizată printr-un consum impulsive al unor cantităţi mari de alimente într-un timp scurt, timp în care, în mod obişnuit o persoană nu ar putea consuma cantitatea respectivă de mâncare, în aceleaşi condiţii. Se poate însoţi de greutate normală sau de un deficit ponderal. Greutate ponderală normală este menţinută prin restricţii alimentare, uzul de diuretice, purgative sau substanţe stimulante ale catabolismului, activitate fizică intensă şi vărsături autoprovocate.

Ingrosarea si rigidizarea vaselor de sange precum si pierderea elasticitatii acestora ca urmare a tensiunilor crescute ale sangelui sunt incriminate in dezvoltarea diverselor tipuri de dementa si a progresiei depunerii placilor de amiloid-beta Traumatisme la nivel cranian Leziunile traumatice ale creierului sunt dintre cele mai vechi afectiuni descrise in istoria umanitatii şi rămân în continuare o sursă majoră de morbiditate şi mortalitate.

Una dintre cele mai de temut complicaţii pe termen lung rămâne demenţa. Datele arată faptul că traumatismele moderate duc la o creştere a riscului de demenţă între 2 şi 4 ori.

ajuta o persoană în vârstă cu vedere

Se ştie totodată că la anumie persoane boxeri, hocheisti, rugbisti, personal militar există un risc ridicat de a dezvolta un tip distinct de patologie- encefalopatie cronică traumatică Totusi nu se cunosc încă similarităţile patofiziologice dintre aceasta şi boala Alzheimer.

Utilizarea de benzodiazepine S-a observat că pacienţii care sunt sub medicaţie de tip benzodiazepinic dezvoltă în timp tulburări cognitive specifice. Astfel, utilizarea de benzodiazepine pe o perioadă mai mare de de zile a fost asociată cu creşterea riscului de apariţie a bolii Alzheimer cu 1,5 ori Într-o proporţie majoritară adulţii diagnosticaţi cu demenţă aveau ca istoric personal o perioada în medie de ani de utilizare a benzodiazepinelor.

Această asociere pe termen lung pledează pentru un efect direct asupre patogeniei bolii. Totuşimedicaţia benzodiazepinică este foarte probabil să fi fost prescrisă pentru nişte simptome prodormale ale bolii Alzheimer, pentru o stare asociată cu un risc crescut de demenţă.

Deşi nu există un consens în acestă privinţăprescrierea acestor medicamente ar trebui foarte bine justificată şi cântărităla balanţa risc-beneficiu adăugându-se şi acest posibil efect advers pe termen lung. Diabetul zaharat Relaţia dintre diabetul zaharat şi tipurile majore de demenţă este controversată.

Există numeroase studii care asociază diabetul cu un risc crescut de declin cognitiv şi demenţă. Există şi o asociere între diabet şi bolile cerebrovasculare, care la rândul lor sunt corelate cu un risc crescut de demenţă.

Daca unele din aceste simptome se manifesta pe o perioada mai indelungata, este de preferat sa apelati la ajutorul unui psihoterapeut. Metode de a face fata stresului: Faceti modificari in dieta.

Totodată avem şidovezi ce leagă nivelurile crescute de glucoză cu atrofie la nivelul hipocampului şi amigdalei, modificări frecvent corelate cu boala Alzheimer Alte studii arată implicarea enzimei de degradare a insulinei, cu rol şi în metabolizarea amiloidului-beta, în acumularea plăcilor de beta-amiloid la nivelul SNC Obezitatea si indicele de masa corporala crescut IMC Diverse studii au analizat corelatia dintre greutate si riscul dezvoltarii bolii Alzheimer.

S-a observat ca persoanele supraponderale sau obeze la varsta mijlocie vor avea un risc crescut de aparitie a dementei, obezitatea avand un efect de imbatranire accelerata la nivel cerebrovascular Totodata o crestere a IMC-ului s-a corelat cu o scadere a performantelor cognitive la persoanle fara dementa Pe de alta parte numeroase studii au evidentiat asocierea pierderii ponderale sau a scaderii IMC-ului la varsta inaintata cu un risc crescut de boala Alzheimer.

Acest lucru se poate datora faptului ca scaderea in greutate este mai degraba un simptom precoce a bolii decat un factor de risc in sine. Fumatul Mai multe studii prospective au sugerat ca fumatul in randul populatiei de varsta mijlocie si a varstncilor este asociat cu un risc crescut de dementa. O meta-analiza a concluzionat faptul ca fumatorii au un risc de a dezvolta boala Alzheimer, dementa vasculara sau orice alt tip de dementa intre 1,3 si 1,7 ori.

Totodata acestia obtin rezultate mai slabe la examinarea Mini-Mental State Fumatul pasiv — Expunerea la fumul de tigara este deasemenea corelata cu un risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer. Pesticidele organofosforice si organoclorurate utilizate in mod obisnuit inhiba acetilcolinesteraza la nivelul sinapselor sistemului nervos central, putand duce la efecte nocive pe termen lung.

Strategii de preventie Avand in vedere ca boala Alzeimer este o boala progresivainvalidanta cu un impact negativ major atat pentru pacient cat si pentru ingrijitori si sistemele de sanatate, iar un tratament curativ sau care sa opreasca evolutia bolii nu exista, a ne axa pe preventia si depistarea precoce a bolii pare solutia castigatoare.

Educatia Preventia primara poate să scadă sau sa întârzie dezvoltarea bolii.

Printre alti factori de risc, oamenii de ştiinţă au demonstrat că educaţia este factorul de risc cel mai stabili pentru dementa. Oamenii care sunt mai educaţi şi sunt implicati în activităţi mentale extrem de complexe au rate mai mici de boala Alzeimer Un nivel de educatie ridicat este considerat a fi o rezerva cognitiva mai mare care care scade impactul bolii Plasticitatea neuronala poate prin reorganizare sinaptica pare sa stea la baza mecanismului de protectie prin care nivelul de educatie inalta intarzie manifestarea clinica a bolii.

Chiar daca o persoana nu a avut acces la un nivel de educatie superior in prima tinerete, activitatile intelectuale din a doua decada a vietii pot fi la fel de folositoare.

Studiile arata ca persoanele varstnice care au o activitate cognitiva intensa si regulata au un risc mai scazut de a dezvolta dementa, indiferent de nivelul de pregatire anterior Asadar a citi carti, a invata o noua limba straina, a dezlega rebusuri sau a lua parte la jocuri de memorie si logica pot reprezenta o modalitate eficienta de a intarzia sau chiar preveni boala Alzheimer.

Socializarea Destul de des se intampla ca persoanele varstnice sa ajunga sa traiasca in singuratate. Din cauza iesirii la pensiepersoanle initial active, ajung sa se izolezesi pe langa lipsa activitatii mentale va existe si o departare si o instrainare de fostii colegi de lucru sau prieteni. Totodata acestia ajung sa se indeparteze si izoleze si de familie.

Decesul partenerului de viata poate contribuie fundamental la acest scenariu.

In aceste circumstante riscul de a dezvolta depresie, tulburari cognitive, boala Alzeimer si dementa este semnificativ. Pastrarea interactiunii sociale cu fostii colegi, prieteni, cu membrii familiei sau aderarea la noi cercuri de persoane cu preocupari comune hobby-uri reprezinta un element cheie in pastrarea integritatii cognitive si in a avea o imbatranire sanatoasa.

Socializarea online, stabilirea unor obiective, pastrarea preocuparilor intelectuale si socioeconomice, implicarea in activitati cognitive dificile cat si mentinerea unei relatii au fost pretinse ca avand un rol protectiv fata de boala Alzheimer. Dieta alimentara O serie de studii de cohortă au examinat o posibilă relaţie între componentele alimentare şi riscul de Alzheimer şi alte demenţe.

Tulburarile cognitive

O rata mai mare a declinului cognitiv sau a incidentei dementei s-a observat la persoanele cu un aport alimentar crescut de grasimi saturate si colesterol Cu toate acestea, terapiile pentru scaderea colesterolului de genul statinelor au un exerciții pentru dezvoltarea vederii binoculare discutabil asupra aparitiei dementei.

Efectul posibil benefic al dietei cu peste, bogata in acizi grasi omega 3cu privire la dementa si scaderea performantelor cognitive tulburări de vedere și activitate cognitivă facut obiectul mai multor studii. O parte dintre acestea au aratat beneficiul consumului de peste Nu exista insa un consens in aceasta privinta.

O dieta bogata in fructe si legume este sustinuta de beneficiile aduse prin scaderea riscului cardiovascular. Într-un studiu efectuat recent, tulburări de vedere și activitate cognitivă ca eşantion o populatie de 8.

tulburări de vedere și activitate cognitivă exerciții pentru restabilirea vederii de la lilieci

Dieta mediteraneana compusa din multe fructe si legume, cereale integrale, fasole, nuci si seminte, ulei de masline, cu un continut mediu de produse din peste si pui si scazut de carne rosie se asociaza cu o diminuare a incidentei bolii Alzheimer Consumul de fructe de padure, bogate in flavonoide afine, capsuni a fost asociat cu rate mai scazute de declin cognitiv. Se presupune ca flavonoidele ar avea un efect antioxidant si antiinflamator cu rol benefic Concluzie Asadar boala Alzheimer este o tulburare neurodegenerativă de cauză necunoscută şi patogeneza care afecteaza in primul rand adultii mai mărirea vederii varsta.

Principalele manifestări clinice sunt tulburările de memorie selectiva si dementa. Boala Alzheimer este inexorabil progresiva, dar rata de progresie poate varia. Speranta medie de viata a fost raportata ca fiind intre 3 si 8 ani de zile Despre efectele nocive asupra vederii aceste conditii a analiza si a incerca sa evitam factorii de risc pe de o partesi a promova si a ne insusii factorii de protectie cu scopul de a preveni sau intarzia debutul bolii pe de alta pate, pare sa fie strategia ideala in lupta cu aceasta boala.

Sanatatea mintala

Colonel medic Conferenţia universitar dr. Adela Sîrbu, medic primar Neurologie şi Stud. J Korean Med Sci. Global prevalence of dementia: a Delphi consensus study.

miopie nașterea naturală

Dharmarajan, Srinivas G. Am Health Drug Benefits.