Pierzându-mi treptat vederea, Calaméo - Puterenemarginita

Dan D. Aici Mexico Adrian Buzatu: Lungul drum cãtre bosonul Higgs Mircea Opriþã: O aventurã pe fluviul SF SS ã nne îîndreptãm aacum aatenþia spre mmetehnele pperiferiei pierzându-mi treptat vederea nu nneapãrat ccea ggeograficã subliniam aacest ddetaliu ººi ddata trecutãddar aavând-oo îîn vvedere ººi pe aaceasta. Consecinþa iimediatã eeste pierzându-mi treptat vederea ssoi dde autarhie cculturalã sã-ii zzicem aautism?

IImitându-ll îîn cceea cce scriu ppe ccel aamintit, ccu vversiunea mmult evoluatã iimitându-ll ppe EEminescu — îîn ttemele-rromanþã ººi, ppe aalocuri, în vversificare, vvia VVlahuþã ddeci, ppentru cã mmai ddeparte, ddincolo dde ssuprafaþa cuvintelor, eeste iimposibil.

SSau imitându-lle ººi ppe aacestea, aadesea superficial, ssintactic cca ssã sspun aaºa. V eleitarismul bbântuie pperiferia aºa ccum ssuficienþa bbântuie centrul. NNici nnu ee aatât dde rrãu la uurma-uurmei decât ppoliticã dde bbirt, repetând aautomatisme TTV, mmai bbine scriind ppoezieddacã sse fface ccu luciditate, cu oo ccât dde cât rrealistã autoevaluare, cu uumor ººi relaxare, ffãrã a vvisa uun lloc în ccartea dde citire sau, primul ppas, în UUniunea Scriitorilor.

SSunt ttrecuþi în pprogram ooaspeþi dde ddeparte, ccare uneori aaflã dde aasta ddupã cce pprogramul este ttipãrit, ssunt dde ffaþã pprimarii cinste llor! DDe eexcelenþã cele mmai mmulte, dde ssuflet, dde oonoare, opera oomnia, hhonoris ccausa. CColor ºi llaminate ssolid.

IImitând fforuri dde consacrare centrale ccare aacordã asemenea îînsemne ººi oonoruri, ddar care oo ffac ccu oo sselectivitate bbine definitã dde rregulamente ººi ttradiþie. În ssine, pierzându-mi treptat vederea, nnimic rrãu. OOrice întâlnire cculturalã eeste uun ccâºtig pentru pparticipanþi, ppentru ccomunitate, pentru ppatriotismul llocal.

CCu ppãstrarea mãsurii îînsã, aa oonestitãþii.

ameteala cauze

O sspune rritos oo rrevistã eeditatã în pprovincie, ddar ccare nnu vva aaccepta niciodatã ssã ffie cconsideratã de pperiferie. Reproducerea oricãrui articol se face numai cu acordul autorului ºi precizarea sursei. E-mmail: ccurteadelaarges gmail. CC are ssunt aacum ccondiþiile ppentru mmeseriaºi ºi ccomercianþi? Cã eexistenþa ººi pprosperarea aacestor cclase e oo ccestiune dde mmare îînsemnãtate ppentru eeconomia unui sstat, aaceasta nnu ssuferã nnicio îîndoialã. Plângerea ggeneralã ee ccã nnu ssunt bbani lla nnoi, cã iindustria ººi ccomerþul nnu ppot pprospera, ffiindcã eele nu ggãsesc bbani ppentru ttrebuinþele llor ssau ccã nnu-ii ppot gãsi ddecât ccu ddobândã pprea sscumpã ººi, îîn ggeneral, numai ccu ssiguranþã rrealã.

Este iincontestabil ccã, îîn þþarã cca ººi îîn BBucureºti, nu eexistã oo bancã aadevãratã care ssã îînlesneascã trebuinþele ccomerþului ººi aale iindustriei, ccã aaceia îîn mânele ccãrora ee pierzându-mi treptat vederea nnumerariul, nnu nnumai în MMoldova, ddar ººi îîn ÞÞara RRomâneascã, ddau bbani împrumut cc-oo ddobândã aa ccãrei pplatã ttrebuie ssã cauzeze rruinarea aacelor cclase.

Dar nnu nnumai aaceasta ee ccauza aadevãratã a nneprosperãrii aacelor cclase.

Cauza pprincipalã ee lipsa dde ppricepere ddin ppartea statului în pprivirea iimportanþei iindustriei îîntr-oo þþarã, de aacolo aapoi nneprevederea ººi nnepãsarea îîntru apãrarea iindustriei ººi aa ccomerþului. De pierzându-mi treptat vederea ººi mmai ppânã ddãunãzi aam ccrezut, ººi pprin toate aactele ooficiale ccontinuu aam ddeclarat ccã RRomânia e oo þþarã aagricolã, ccã eea nnu ppoate pproduce ddecât îîn sfera aagricolã, pproducerea iindustrialã aar ffi rrezervatã altor þþãri iindustriale.

SSub iinfluenþa uunor aasemenea idei aam llãsat ssã ddisparã ssau ssã ccazã îîn ddesuetudine restricþiile cce eexistau ººi ccare pputeau aapãra iindustria din þþarã; pierzându-mi treptat vederea ccorporaþiilor nni ss-aa ppãrut oo iinstituþie învechitã, ccontrarie llibertãþii aabsolute îîn ttot ººi îîn ttoate, a ttrebuit ddar ssã ddisparã.

NNu nnumai îînlesnirea comunicaþiilor, ddar nnu nnumai ttrebuinþele iivite ppe ccare pãmântenii, iindustriaºi ººi ccomercianþi, nnu aar ffi ffost în sstare aa lle ssatisface, cci aacele oopinii îîmpãrtãºite dde bãrbaþii ccare aaveau ddirecþia îîn þþarã aau îînlesnit cca strãinii.

AAceleaºi oopinii nne-aau îîmpiedecat a nne ggândi lla mmãsurile nnecesarii dde apãrare nnu nnumai ccontra nnãvãlirii strãine, cci ººi ccontra iimportãrii obiectelor dde iindustrie sstrãinã.

În ccultul nnostru ppentru sstrãini ººi îîn nepãsarea dde cce ee nnaþional, aam llãsat nu nnumai ssã sse ppermitã cca nnaþionalii sã ffie îînlãturaþi dde ccãtrã sstrãini pprin simplul eefect aal aabilitãþii rreale aa strãinilor, ddar aam ffãcut ttot sspre aa susþine ppe sstrãini ººi iindustria sstrãinã.

Nu eera îîntreprindere, nnu eera llicitaþie pentru pprocurare dde oobiecte ppentru diferitele sservicii aale sstatului, ppentru armatã îîntre aaltele, lla ccare ssã nnu ffi admis ppe ppãmânteni ddeopotrivã ccu oricare sstrãin. Nu nne ppreocupãm ccã iindustriaºul ººi ccomerciantul român ccontribuie lla standarde de viziune sanpin ssarcinile dde ttot ffeliul aale statului ººi ttrebuia aa ffi ppreferit, ccã sstrãinul cce sse prezentã nnu jjustificase nnici ccunoºtinþã sspecialã, nnici solvabilitatea, nnici îîn ffine ddacã cconcesiunea sse mmai putea îîndeplini întocmai de ccãtrã cconcesionarul sstrãin.

Concesionarul ccautã aa llua cconcesia ooricum, ccãci ºtie ccã, pprin ccorupþie, pprin ffalsificare, pprin îînºelãciune, va ppune llucrurile ppe ccale bbunã.

Astfel, ppreferându-sse sstrãinii. Cu aaceasta nnu nnumai ccã ss-aau ccauzat ppierderi materiale iindustriaºilor ººi ccomercianþilor rromâni, dar. Prin ccontinua îînlãturare aa ppãmântenilor lli ss-aau luat îînsã mijlocul dde-aa sse ssusþinea ººi ddezvolta practica ººi iinteligenþa aafacerilor, sspiritul dde întreprindere, eeducaþiunea iindustrialã ººi ccomercialã, cu uun ccuvânt acea cculturã cce sse ddobândeºte prin exerciþiul iindustriei ººi aal ccomerþului; ººi îîn aaceasta consistã sslãbiciunea rromânilor ººi pputerea sstrãinilor în RRomânia.

Timpul, 13 iiunie CC aracterul oobºtesc aal lluptelor ddin vviaþa publicã aa rromânilor ee ccã îîn mmare pparte nu ssunt llupte dde iidei, cci dde ppersoane, cã ccei mmai mmulþi, îîn ddeplinã nnecunoºtinþã dde cceea ce ccombat, ddau îîntr-uun pprincipiu ooarecare cc-oo oorbire ºi cc-uun ccuraj ddemn dde-oo ccauzã mmai bbunã, ccondamnã ceea cce nnu ccunosc, bbatjocoresc cceea cce nnu vvor ssã cerceteze, ttrezindu-sse pprea ttârziu cc-aau ffost iinduºi în eeroare dde aambiþiile vvreunei ggaºte ººi ccã aa llovit într-oo þþintã ppe ccare aar ffi rrespectat-oo ddacã ººi-aar fi ddat oosteneala dde-aa oo pprivi mmai aaproape.

Dacã uun oom ee lla nnoi îîntr-aadevãr aatât dde nnefericit sã pprofeseze oo sserie dde iidei, nnu oo llistã dde ppersoane, e îîn ppericol dde-aa-ººi vvedea iideile îîntoarse ººi rrãsucite de aadversarii lui, ppretinºi politici, ddupã placul aacestora, va vvedea trãgându-sse ddin ele cconcluzii nemaiauzite, care llui nnici prin mminte ii-aau trecut vvreodatã, ºi, îîn ffine, sse va vvedea ccitat înaintea oopiniei pierzându-mi treptat vederea ddupã ºoapte, ddupã ccalomnii aacreditate pprin rrepetarea papagaliceascã ddin ppartea ccelor uuºori, nnu îînsã îîn virtutea uunor eenunþãri ssau ffapte ddeterminate, ccare pentru ttoatã llumea rrãmân aaceleaºi.

CCãci îîn aaceste discuþii nnu ee ccestiunea dde-aa aafla aadevãrul, cci, ddin contra, dde-aa aacredita uun nneadevãr, nnu dde llogicã, ci dde eristicã; cestiunea ee dde aa ttaxa ppe aadversar de cceea cce vvrei ssã-ll ttaxezi, ppotriveascã-sse eepitetul sau nnu.

AAparenþa þþine llocul aadevãrului, îînduplecarea locul cconvingerii. Timpul, 3 aaugust PP lângerea nnoastrã cconstantã dde ppânã aacum este ccã rromânii, îîn lloc dde aa sse ddeda lla sstudii pierzându-mi treptat vederea ººi ppozitive, ccare ssã-ii ppoatã ssusþine prin eele îînºile ffãrã rrazimul sstatului, pierzându-mi treptat vederea ddin contra aasupra rramurilor dde ººtiinþã sspeculativã, ddin care ddreptul oocupã llinia pprimã.

UUrmarea aacestei direcþiuni nnesãnãtoase aa cculturii rromâne eeste înmulþirea ccu aasupra dde mmãsurã aa cclasei aadvocaþilor ºi ppostulanþilor dde ttoate ttepele ººi ccolorile, cclasã a ccãrei eexistenþã ee îîn ccea mmai mmare pparte ccauza penibilei ssfâºieri ddintre ppartizi. DDoi-ttrei aadvocaþi adunaþi ssub oo ccãciulã ssunt dde aajuns ppentru aa fforma un nnou ppartid ppolitic ssau oo nnouã nnuanþã dde ppartid politic.

PPe ccând, îîn ffond, llupta ee ppentru ffuncþiile ºi bbeneficiile dde ccare ddispune sstatul, llucrul iia în fformã aaspectul uunei llupte ppentru iinteresele publice, ccare ssunt ppretextul, nnu ccauza tturnirelor necavalereºti ddin PParlament ººi ppresã.

Aºadar, ooricare aar ffi ffoloasele mmateriale aale rãscumpãrãrii cãilor fferate, nn. SStatul ffiind oodatã proprietar aal ddrumurilor dde ffier, aar ffi ssilit ssã încurajeze sstudiile ttehnice, ssã îînfiinþeze eel însuºi iinstitute dde cculturã ppentru aaceste sstudii, ºi ggeneraþia vviitoare ss-aar aabate, îîn pparte mmãcar, pe ccalea uunei mmunci iintelectuale, ccu pierzându-mi treptat vederea oomul poate ccâºtiga bbani ººi vvazã ooriºiunde, ccãci ffiecare punct aal þþãrii aare nnevoie aazi dde ooameni sspeciali, care ssã ddea rrazim iintelectual mmuncii mmateriale.

Timpul, 25 ooctombrie Toate-ss vvechi ººi nnouã ttoate. The wwind oof cchange C um nne eexplicãm ssuccesele sau insuccesele acþiunilor noastre? Cum interpreteazã subiectul relaþia dintre propriile eforturi ºi resurse, pe de o parte, ºi condiþiile externe, pe de altã parte, atunci când îºi evalueazã o fãptuire sau alta?

Faptul cã aceste întrebãri au la nivelul cunoaºterii cotidiene un caracter implicit nu le micºoreazã importanþa.

Dezlipirea de retină: fără operaţie se poate ajunge la pierderea vederii!

Iar faptul cã de multe ori formularea lor ºi, mai ales, rãspunsurile pe care le primesc sunt profund asimetrice, fixându-se numai asupra unuia dintre termenii tensiunii individ-mediu, nu anuleazã complexitatea realã a problemei. Întrebãrile sunt relevante, deopotrivã, pentru cunoaºterea cotidianã ºi cunoaºterea ºtiinþificã, chiar dacã modul de cãutare al rãspunsurilor este calitativ diferit.

În psihologia contemporanã, cercetarea modului în care indivizii îºi explicã succesele ºi insuccesele lor, a modului în care percep, pricep ºi interpreteazã relaþia dintre auto-determinare ºi hetero-determinare a condus Exerciții de îmbunătățire a vederii Bates ceea ce se numeºte teoria atribuirii.

Distincþia este de ordin continuu, nu discret — o persoanã se simte mai mult ca o Pierzându-mi treptat vederea în anumite circumstanþe ºi mai mult ca un Pion în alte circumstanþe. S-a observat cã în situaþiile în care persoanele sunt puse sã-ºi explice propriile succese, au tendinþa sã amplaseze locul de control predominant în interior.

Aptitudinile, talentul, pregãtirea, voinþa, vocaþia precum ºi efortul propriu sunt printre cele mai frecvente surse interne invocate pentru explicarea unui succes. Aceastã pierzându-mi treptat vederea preferenþialã nu opereazã doar în raport cu propriile acþiuni, ci ºi în raport cu acþiunile, opera, viaþa altora. De aceastã datã, selectarea elementelor explicative este predominant determinatã de relaþia dintre interpret ºi interpretat.

În cazul unei relaþii pozitive, succesul celui interpretat va fi explicat în mod precumpãnitor prin factori interni, iar insuccesul prin factori externi. În cazul unei relaþii negative, pierzându-mi treptat vederea de aºteptat ca structura explicativã sã fie inversatã. Cauzele acestor deformãri sunt multiple, ca ºi finalitatea lor personalã sau socialã. Aceste fenomene care sunt analizate în numeroase studii teoretice ºi experimentale riguroase sunt semnificative pentru conºtientizarea procesului complex al interpretãrii împlinirilor ºi eºecurilor care ne aparþin sau aparþin altora.

Dincolo de sensurile fenomenologice, valoarea acestor întrebãri este generatã de interacþiunea dintre înnãscut ºi dobândit, dintre biologic ºi cultural, dintre personalitate ºi mediu. La nivelul cunoaºterii personale, al interpretãrilor subiective referitoare la relaþiile dintre factorii interni ºi factorii externi, se pot întâlni explicaþii extravagante ºi exclusiviste, care pot considera un anumit obiect cultural ca fiind rodul exclusiv al factorilor interni sau, dimpotrivã, al condiþiilor externe.

La rândul lor, aceste explicaþii pãrtinitoare trebuie sã devinã ele însele obiect al cunoaºterii ºtiinþifice, fapt pe care-l încearcã teoria atribuirii. Analiza fenomenologicã trebuie completatã de analiza caracteristicilor obiective ale structurilor ºi proceselor biologice, psihice ºi social-istorice care dau forma concretã a interacþiunii personalitate—mediu în general ºi a celei dintre creator ºi mediu cultural în special. Când scopul este cel al înþelegerii caracteristicilor obiective ale interacþiunii personalitate—mediu, interpretãrile monocrome, explicaþiile reducþioniste se marginalizeazã treptat singure ºi devin ele însele obiect de explicat.

N u eeste ººi nnici nnu ppoate ffi în intenþia acestor însemnãri de a discuta relaþia dintre condiþiile interne ºi condiþiile externe ale dezvoltãrii umane, ale creativitãþii într-un context determinat. Existã studii fundamentale dedicate acestei pierzându-mi treptat vederea. Chiar ºi în interiorul punctelor de vedere clar divergente, cum sunt concepþia psiho-geneticã a lui J.

Piaget ºi apriorismul lingvistic al lui N. Chomsky, relaþia dintre factorii interni ºi cei externi ai dezvoltãrii este non-exclusivist ºi nuanþat abordatã. Am fãcut aceste precizãri, deoarece în cazul unor analize ale unor pierzându-mi treptat vederea ºtiinþifice, artistice, filosofice ºi a operelor lor, câºtigurile teoretice dobândite în studiul relaþiei condiþii interne — condiþii externe sunt uitate ºi înlocuite cu interpretãri simplificatoare ºi afirmaþii categorice.

În astfel de cazuri, o serie de ipoteze ºtiinþifice care se recunosc reciproc ca fiind complementare sunt preluate izolat ºi devin puncte de vedere exclusiviste în tratarea unei probleme particulare. C omplementaritatea uunor ffactori explicativi este anulatã ºi redusã la existenþa unui singur element. Se poate considera cã operarea în diferite cazuri particulare cu constructe teoretice valide nu este întotdeauna lipsitã de riscuri.

Existã o serie de elemente socio-cognitive care pot deforma un construct teoretic valid în procesul aplicãrii lui la un caz pierzându-mi treptat vederea.

• Calaméo - III_8_21
• Ameteala cauze Pagina 3
• Dezlipirea de retină: fără operaţie se poate ajunge la pierderea vederii!
• Miopie astigmatismul este
• Antrenarea vederii în apropiere

Fenomenul este destul de frecvent ºi el devine cu atât mai important cu cât el nu-i ocoleºte nici pe specialiºtii cei mai antrenaþi. Voi lua un exemplu. Opera ºi viaþa lui Maiorescu nu constituie, pentru mine, un domeniu care m-a preocupat sistematic ºi, în consecinþã, nu mã pronunþ asupra rãspunsului dat de Z.

• Ken Blanchard
• Medicamente pentru restabilirea vederii îmbunătățite
• Cum afectează boala vederea
• Calaméo - Puterenemarginita
• În evoluţie, dacă dezlipirea de retină nu este tratată, ţesutul se atrofiază, ochiul pierzându-şi treptat vederea, stadiu în care intervenţia chirurgicală nu mai este de ajutor.
• Stare de ameteala de mai bine de o luna?
• Лис тогда удовлетворил бы меня - даже более чем удовлетворил - а сейчас все на Земле кажется мне маленьким и незначительным.
• Ничего иного он и помыслить себе не .

Ornea la întrebarea dacã T. Maioreseu a avut sau nu vocaþie pentru filosofie. Cu fflacãra ddin ccare nni sse încheagã ffiinþa.

Puterenemarginita

CCu aamintirea fãrã dde aamintire aa cceea cce vvom fi ffost ddintâi. CCu ppromisiunea aa cceea cce, ppoate, vvom fi ccândva. IIar uunora ddintre nnoi lle ddã ccu pprisosinþã harul dde-aa iimagina fflacãra ccare ppoartã îîn ssine llumea. CChiparoºii aaceia aatât dde adevãraþi ffãrã aa ffi aastfel aaievea.

CChiparoºii aaceia bbeþi de lluminã, ddansând ssãlbatic îîntr-uun vvânt dde nnebunie. Iscat ppoate dde aaripile ffierbinþi aale MMistralului.

OOri poate ddin iincendiatele vvedenii ddin mmintea aartistului. Ori ddin aamândouã. CCe iimportanþã mmai aare, îîmi ziceam, dde uunde ººi ccum?! FFaptul ccã ddansul aacela sfâºietor eexista îîmi eera ssuficient.

MMai întâlnisem ppânzele aacestui iiluminat, ppoate ssingurul pictor ccu aadevãrat mmistic, îîn aalte ccâteva mmari mmuzee. I lle ccontemplasem îîn aalbume. ÎÎnsã nniciodatã aatât dde multe ººi aatât dde rreale. NNiciodatã aatât dde hhalucinant vibrând îîn aatmosfera þþesutã ddin iinterferenþa hhalourilor în ccare sse-nnvãluia ffiecare ppânzã, ppe ccare aaceste mari aansambluri oo îînchegau.

Î nsã cceea cce mmi sse iimpunea îîn llumea aaceea de nnouri ººi vvãzduh îînluminat, îîn pierzându-mi treptat vederea aaceea bântuitã dde ddumnezeire, iieºitã ddin ccontingent, dar ffãrã aa sse ffi ddesprins ccu aadevãrat dde îîntrupãrile sale, ddevenite îînsã, pprintr-oo cciudatã mmetamorfozã, ele-îînsele, aaure sstelare aale dduhului, cceea cce mm-aa uuimit cu aadevãrat aa ffost ssã rrecunosc aaici, ffãrã pputinþã de ttãgadã, cchiparoºii llui VVan GGogh.

CCare nnu mmai eerau flãcãri ggalbene iincendiind oorizontul CCamargue-llui, ci aalbastre fflãcãri aale ttrupurilor aaflate îîn eextatice rugãciuni oori îîn aasumate ssfinte mmartiriuri. SSau, mmai degrabã, ttrupuri bbântuite dde oo fflacãrã nnevãzutã, împletindu-ººi ccontururile, mmereu ddansante, ccu jocul aacelui ffoc ssacru cce þþine îîn ttremurul llui ffiinþa universului. FFlacãra îîmpotriva ccãreia, pprecum împotriva ppascalienei ttrestii, sse îînverºuneazã ttoate vântoasele llumii.

FFãcând-oo ssã ttremure ssãlbatic, aplecând-oo, mmicºorând-oo ppânã lla uun mminuscul sâmbur dde lluminã, hhãituind-oo ppânã lla ccãderea-nn ea îînsãºi. ÎÎnsã nniciodatã uumilitã, nniciodatã sstinsã pe dde-aa-nntregul. AArzând mmereu, hhrãnindu-sse ddin umilinþã ººi ssperanþã. DDansând mmereu ccu nneînduratã, triumfãtoare ddurere îîn ffaþa oochilor nnoºtri: cchiparoºi sau ooameni. DDansând îîn ssufletul nnostru.

FFãcându-nne, chiar ººi pierzându-mi treptat vederea ccând, iiscate oori îîncã ddorminde, vântoasele aard ccerul lla mmarginea oorizontului, ssã credem îîn ffirava-ii aalcãtuire dde lluminã. MMai pputernicã decât ttotul ººi ttoate.