Filosofia ca viziune teoretică asupra lumii


Întemeierea filosofică a formelor conştiinţei sociale şi culturii … 2. Filosofie practică şi filosofie teoretică …………………………. Filosofia ca atitudine şi stil de viaţă …………………………….

Filosofia şi ştiinţa ………………………………………………. Filosofia şi cultura ……………………………. Dimensionarea acţionalistă a demersului filosofic ……………… 7. Filosofie şi umanism ……………………………………………. Asupra obiectului şi problematicii filosofiei ……………………. Filosofia şi condiţia umană …………………………………… Pregătirea omului pentru viaţă şi trăire demnă ………………. Pregătirea omului pentru comunicare şi dialog intersubiectiv c. Pregătirea omului pentru asumarea solidarităţii şi deschiderii d.

Pregătirea omului pentru moarte ……………………………. Pregătirea omului pentru universalizare şi nemurire ………… f. Pregătirea omului pentru deprinderea sentimentului fericirii şi înţelegerea rostului său existenţial …………………………. Consens şi specificitate în abordarea problemei ontologice ……. Condiţii ale existenţialităţii transcendentului …………………… 3. Relaţiile dintre imanent viziune și cromozomi transcendent din perspectivă filosofia ca viziune teoretică asupra lumii şi din perspectivă laică ………………………………………….

Opoziţia dintre ştiinţă şi metafizică în abordarea problemei ontologice ……………………………. Opoziţia dintre ştiinţă şi metafizică în abordarea problemei cosmologice ……………………………. Antiteza dintre ştiinţă şi metafizică în argumentarea existenţialităţii sacrului. Nevoia actuală de sacru …………… Fie că i-au înţeles, fie că nu i-au înţeles semnificaţiile şi rostul în configurarea tablei valorilor.

Au căzut însă de acord că acest termen desemnează o dimensiune adâncă şi ascunsă a lumii valorilor, pe care numai cei înţelepţi o pătrund şi, dintre aceştia, numai cei înzestraţi cu virtuţi creative de excepţie o practică specializat, cu toate că fiecare om filosofează spontan sau conştient.

Câţi filosofi, atâtea tentative de a defini semnificarea acestui termen, nu de puţine ori socotit magic sau, în orice caz, esoteric.

filosofia ca viziune teoretică asupra lumii restaurarea vederii este simplă

Din care motiv nu se poate cădea de acord asupra unui consens în această privinţă. De altfel, nici nu se poate sconta aşa ceva, deoarece referenţialul filosofiei nu poate fi riguros precizat. De cele mai multe ori ne scapă, când crezi că l-ai prins, îl pierzi şi te afunzi în căutări la nesfârşit.

Doar ştiinţa aspiră la rigoare şi circumscrie în limită. Filosofia însă ţinteşte nelimitatul. Ceea ce o face să fie accesibilă doar celor care operează cu mulţimi vagi şi care au credinţa că totul este accesibil doar ca posibilitate mijlocită, ca realitate integrală fără margine. În ce ne priveşte, bazându-ne pe încercările altora de a o defini, am întreprins un demers asupra obiectului şi problematicii filosofiei, asupra rostului ei şi a particularităţilor în care se desfăşoară demersul filosofic, în lucrarea noastră anterioară Metafilosofie apărută în în Editura Fundaţiei România de Mâineprecum şi cu diverse prilejuri în cuprinsul Tratatului de 7 Universitatea SPIRU HARET filosofie — în trei volume — apărut în aceeaşi editură în anii, De această dată, vom întreprinde — sub formă de eseu liber — abordarea altor dimensionări ale răspunsurilor la întrebări, cum sunt: Ce este filosofia?

Care-i este rostul şi în ce constă specificitatea ei în ansamblul cunoaşterii şi conştiinţei sociale?

Filosofia ca viziune teoretică asupra lumii

Oprindu-ne mai ales asupra raportului dintre crearea şi asimilarea valorilor filosofiei şi realizarea miopia miopia este umane.

Convinşi că, aşa cum este îndrituit să fie, rămâne încă mult de spus în această privinţă. Bucureşti, Editura Academiei,p. Prin partea teoretică sunt cunoscute toate cele care sunt, iar prin cea practică se întreprinde îndrumarea demersurilor umane […]. Aşa stând lucrurile, filosofia a fost concepută pentru a pune în ordine sufletele omului: prin latura sa teoretică ea pune în ordine facultăţile cognitive, iar prin latura sa practică, pe cele vitale, făcându-ne să ne stăpânim pasiunile şi dorinţele şi să nu le dăm frâu liber, dincolo de ceea ce se cuvine.

Din punctul de vedere al spiritului putem considera filosofia tocmai ca lucrul cel mai necesar. Este tot aşa de nebunesc să-ţi închipui că o filosofie trece dincolo de lumea contemporană, ca şi a crede că individul depăşeşte timpul său. Prefaţă, Bucureşti, Editura Academiei,p.

I, Bucureşti, Editura Politică,p. Pe de o parte, trăsătura esenţială a atitudinii teoretice a filosofului o constituie universalitatea tipică a atitudinii critice, hotărâtă să nu accepte fără examinare nici o opinie prealabilă, nici o tradiţie, iar de îndată ce e vorba de întreg universul dat tradiţional, să pună orice problemă în funcţie de adevărul în sine, în funcţie de o idealitate.

Filosofia nu se reduce însă numai la o nouă atitudine de cunoaştere… Rezultă şi o transformare profundă a 12 Universitatea SPIRU HARET întregii practici a existenţei umane şi, deci, a întregii vieţi a culturii: ea nu filosofia ca viziune teoretică asupra lumii poate fi reglementată de experienţa naivă a vieţii cotidiene şi de tradiţie, ci numai de adevărul obiectiv.

Într-o omenire de tip european, filosofia trebuie să-şi exercite constant funcţia sa arhontică filosofia ca viziune teoretică asupra lumii la umanitatea în genere.

Limba și literatura română; cl. a XI-a, \

În fiecare epocă istorică, filosofia efectivă reprezintă tentativa mai mult sau mai puţin reuşită de a realiza ideea directoare a infinităţii, iar prin aceasta chiar totalitatea adevărurilor […].

Nici un fel de cunoaştere parţială, nici un fel de adevăr separat nu trebuie absolutizate şi izolate. Numai în această conştiinţă de sine supremă, ce devine la rândul ei o ramură a sarcinii infinite, filosofia poate să-şi îndeplinească funcţia de a se înălţa pe sine şi, prin aceasta, de a promova o unitate autentică.

Deoarece, oricare ar fi condiţia sa, aceasta aparţine domeniului cunoaşterii filosofice în stadiul suprem al conştiinţei de sine.

[PDF] The need for philosophical education in contemporary society | Semantic Scholar

Abia astfel filosofia ajunge la sine însăşi şi la sarcinile ei explicite. Filosofia se pune în mişcare numai prin saltul pe care propria existenţă îl realizează în posibilităţile fundamentale ale Dasein-ului considerat în întregul său.

Pentru a împlini acest salt, hotărâtor este să acorzi spaţiu fiinţării în întregul ei, de asemenea să te laşi prins în Nimic, adică să te eliberezi de idolii pe care fiecare din noi îi are şi în preajma cărora obişnuieşte să se furişeze şi, în sfârşit, să dai curs liber acestei plutiri pentru ca, în nesfârşita ei legănare, ea să revină mereu la întrebarea fundamentală a metafizicii pe care Nimicul însuşi ne constrânge să o punem: De ce este, de fapt, fiinţare şi nu, mai curând, Nimic?

O operă filosofică constă, în esenţă, din explicaţii. Rezultatul filosofiei nu sunt «propoziţiile filosofice» ci clarificarea propoziţiilor. Filosofia trebuie să clarifice şi, delimiteze riguros gândurile, care altfel sunt, ca să zicem aşa, tulburi şi confuze. Ea va semnifica inexprimabilul prin faptul că prezintă clar inexprimabilul. Filosofia menţine vie exigenţa: de a dobândi sensul vieţii dincolo de toate scopurile din lume, de a determina sensul care înglobează toate aceste scopuri, de a împlini acest sens, realizându-l în prezent oarecum de-a curmezişul timpului, de a sluji prin propriul prezent totodată viitorul, de a nu coborî niciodată omul sau un anume om în condiţia de simplu mijloc.

Filosofia doar — n. Fără puritatea adevărului ştiinţific, propriul ei adevăr îi este, de fapt, inaccesibil. Filosofia e sortită, ca fiind conştiinţă a raţiunii orientate, să arate către ce este cu adevărat orientată raţiunea. Ea singură duce până la capăt mişcarea raţiunii, făcând-o să nu rămână simplu impuls raţional şi simplu fanatism testul viziunii Iisus consecvenţei, ci luminând întreaga ei desfăşurare către împlinirea întregului ei rost.

Cea dintâi obligaţie a celui ce se devotează filosofiei este să lămurească scopul filosofia ca viziune teoretică asupra lumii puterile acestei discipline. Nesocotirea acestei cerinţe elementare şi prealabile are cele mai grave urmări. Conştiinţa universalului prezent în faptele singulare este specificul filosofiei, iar gradele teoriei ei ierarhizează cultural neamuri şi oameni.

Reconstrucţie filosofică, Bucureşti, Casa Şcoalelor,p. Rădulescu-Motru, Rostul filosofiei, Bucureşti, Institutul de arte grafice ale muncii,p. Prin aceasta se lămureşte de la sine cum se face filosofia ca viziune teoretică asupra lumii în cuprinsul filosofiei experienţa şi construcţia teoretică se declară, în general, amestecate în alt dozaj decât în cuprinsul ştiinţei. Pentru filosof, experienţa în totalitatea ei este un pretext pentru o interpretare de extremă, superlativă amploare, care rămâne ţinta demersurilor sale.

Editura Facla,p. Iată de ce este cu neputinţă ca filosofia să nu întâlnească omul: obiectul ei prin excelenţă. Şi cum poate ea să existe dacă nu pentru că omul se preocupă de Fiinţă? Şi chiar dacă Fiinţa este aceea care impune omului să se preocupe de ea, se pune întrebarea: cine este omul, ca să conceapă această preocupare? A-ţi exercita judecata înseamnă a propune sau a recunoaşte valori, iar această participare a valorilor «realizează» filosofia şi îl angajează pe filosof.

Aşadar, potrivit acestei «definiţii» tradiţionale, noţiunea de filosofie, intră, pe bună dreptate, asemenea conceptului de «ştiinţă» în cuprinsul mai larg al noţiunii de «cunoaştere» în principiu obiectivă. Reţinem acest fel de a fi al filosofiei, dar cu observaţia prealabilă, adică cu rezerva că, pentru autorul prezentei expuneri, ea, această particularitate este numai una dintre notele definitorii ale filosofiei. Căci, cum va reieşi, credem, din dezvoltările de mai jos, filosofiei îi este proprie, după concepţia noastră, alături de acest fel de raportare a omului la univers — raportare teoretică ce tinde spre oglindirea cât mai obiectivă obiectivă, în sens ştiinţific a realităţii — şi un alt mod de raportare, anume: raportarea valorificatoare a diverselor forme de existenţă, reţinute de cunoaşterea teoretică, care, în principiul său însăşi, nu valorifică, ci numai înregistrează cât mai exact şi mai obiectiv cu putinţă realul ….

The need for philosophical education in contemporary society

Anume: toate marile sisteme conţin în formă elaborată sau numai implicit, şi o estetică, şi-n primul rând o morală. Presupune, adică, un ideal de realizat. Roşca, Ştiinţă şi filozofie, în vol.

Obiectul şi problematica filozofiei Filosofia ca viziune teoretică asupra lumii Știri și societate Principalele funcții ale filosofiei ca viziune teoretică asupra lumii Cei mai mulți oameni care aud cuvântul"Filosofia", se pare că aceasta este ceva departe de viața reală, un fel de mentalitate plictisitoare. Dar există și o opinie diferită, care susține că filosofia este foarte utilă și că ar trebui să servească interesele societății, statului, religiei, națiunii și așa mai departe. Articole similare Cu toate acestea, un fenomen public care servește nevoilor politicii, filosofia ca viziune teoretică asupra lumii, societății sau statului este doar o parte trunchiată și deseori distorsionată a filozofiei, surogatul său, numit ideologie.

Oameni şi climate, Cluj, Editura Dacia,p, Dar dacă interpretăm toate acestea la nivelul intelectului activ aşa cum ne dă dreptul întreaga filosofie aristotelicăatunci filosofia începe de la un miracol, acesta fiind începutul filosofiei teoretice sau, mai bine-zis, al momentului când omul devine un sophos, un înţelept… care-şi modifică statutul său ontologic, devenind universal al fiinţei — n.

Sophos-ul cunoaşte lumea, fiind el însuşi una sau mai multe din stările ei, şi o stăpâneşte.

filosofia ca viziune teoretică asupra lumii

Nu este numai miracol pe care l-ar săvârşi inteligenţa umană, urcând omul pe culmea Fiinţei, ci ea este capabilă să-l facă să producă miracole, iar sophos-ul este în această calitate un thaumaturg. Filosofia teoretică devine astfel o philosophia mirabilis,…thaumasia philosophia, o filosofie a mirării pe planul cunoaşterii o schimbare 20 Universitatea SPIRU HARET exclusiv înlăuntrul fiinţei umane — avea în vedere autorul —, spre deosebire de alte filosofii contemporane care au în vedere provocarea unei schimbări în afară — n.

Răspunsul este dat chiar de problemele filosofice atacate: necesitatea permanentă a intelectului uman filosofia ca viziune teoretică asupra lumii a depăşi înţelegerea succesivă şi principial limitată a realităţii, printr-o privire de ansamblu din care să reiasă însuşi sensul existenţei.

Fie că e vorba de sensul social-politic al rânduielilor noastre omeneşti, fie că e vorba de cunoaşterea ştiinţifică şi de orizontul ei teoretic, ca şi de înţelesul şi uneori de primejdiile aplicării ei; fie că e în joc omul desfătării artistice sau al frământării religioase —, pentru conştiinţa contemporană a devenit tot mai limpede că în modalitatea filosofiei se întemeiază şi se împlinesc toate acestea.

În toate este vorba de un «sens», care se cere dus până la capăt, adică transpus pe registrul filosofiei. Devenirea întru fiinţă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,p.

Te învaţă să gândeşti — nu adevărul. Frumuseţea ei e că se poate începe de oriunde. Nu e o se poate restabili viziunea şi nu are nici măcar o definiţie. Îţi place Descartes? Începe cu Descartes. Te pasionează problema definirii? Începe cu ea. Dar ştii să începi? Ce e filosofia? Asta ai s-o înţelegi pe drum. Căci pleci acum, pleci spre o lume pe care o poţi găsi oriunde ai pleca. Nu există o cale regală pentru matematici, spune Euclid unui rege; dar tocmai că există, şi pentru matematici şi miopia filosofia ca viziune teoretică asupra lumii ştiinţă: e calea regală a raţiunii, calea lucidităţii.

Nu se poate învăţa matematica midriaza vederii într-un fel, iar asta înseamnă calea regală. Dar filosofia n-are aşa ceva.

vederea pierdută vărsă ce este aloe pentru viziune

Ea se poate învăţa de oriunde, căci n-are calea regală a raţiunii, ci căile neştiute ale inimii. De aceea nu veni aici fără dragoste…iar fără dragoste nu face nimeni cultură şi, în orice caz, filosofie…Fă ce-ţi place. Iar dacă-ţi place filosofia, vei găsi cândva pe Viziune look nou. Nu-l vei găsi? Nu ţi-a plăcut filosofia… E simplu.

Nu citi pe Kant, dar iubeşte filosofia. Iar dacă iubeşti filosofia, vei citi pe Kant.

exerciții pentru antrenarea vederii

Şi totuşi… întâi de toate, dacă-l interesează filosofia, trebuie să-l intereseze omul. Ştiinţa vorbeşte despre lucruri şi în cel mai bun caz de idei.

Dar abia atunci începi! Şi toţi vorbesc despre libertate. În câteva decenii se întâmplă totul în filosofie. Dar reflexiunea asupra cunoaşterii, adică luarea de cunoştinţă de privirea dornică, integrarea în viaţa spirituală dă altceva: dă filosofie.

Iar cunoaşterea poate să fie doar raţională deşi oamenii de ştiinţă încep să vorbească şi ei despre iraţional ; dar conştiinţa că cunoaşterea e raţională nu e de fel un exerciţiu raţional. Nu pot înţelege cum vor unii să fie acelaşi lucru filosofia să fie ştiinţifică, să fie chiar ştiinţă două lucruri, care de la început spun că nu vor să fie acelaşi lucru.

Îi recunoşti după ceva precis: filosofează pentru alţii, nu pentru ei. Scriu ca să predea, nu ca să lămurească Părintele celor fără demoni: Aristotel. Obiectul filosofiei e ceea ce nu se vede!