Cum colțurile au redat viziunea, Corina Moise: Naturalul e mai greu de redat pe scenă decât e excepționalul - Revista Amfiteatru

Avântul tinerilor cercetători, pe-atunci, de-a însuma toată această lume mitică sub o singură umbrelă, a suscitat un interes vădit din partea filosofului nostru. Să fie vorba de idei preconcepute? Ce înseamnă gândire prelogică, de fapt?

Luam  seama, cu un pic de regret, că unii dintre profesorii mei afişau un oareşicare dispreţ  faţă de obiectul patimei mele, dar în acelaşi timp mi-a fost dat să descopăr că acest dispreţ nu era decît o altă faţă a ignoranţei.

Sigur că, la mijloc, se cască o mare falie între mentalitatea primitivă și cea a omului de cultură. De fapt, aflăm mai târziu, în volumul amintit, lumea primitivilor nu se deosebea fundamental de-a noastră, printr-o logică aparte, ci funcționa în parametri de tip concepte-imagine.

Cu toate acestea, chestiunea nu se rezumă doar la acest fapt.

Dimpotrivă, poate că cel mai important element este al treilea termen, dominant acestora. O aplecare spre determinat, un determinism magic. Adunând toți acești termeni, putem avea o radiografie a gândirii prelogice, nu îndeajuns, însă, pentru a cum colțurile au redat viziunea o formă particulară de logică, scindându-ne de a noastră, proprie.

Filosofia sa, asemeni poeziei și viceversa prevede locul tuturor celor neînțelese — misterul. Cum se întâmplă acest lucru? Nu cum, ci unde.

Corina Moise este o actriță specială, a debutat în film, a fost vedetă de televiziune, dar adevărata împlinire a găsit-o în teatru.

Nici mai mult, nici mai puțin decât imagini arhetipale. Dacă am fi fost tentați să vorbim despre arta omului primitiv ca despre una ce se localizează în afara esteticii, iată că viziunea filosofului Lucian Blaga comportă unele particularități demne de semnalat, admirabil în măsura cu care domnia sa o redă.

Mitul, gândirea prelogică și dogma,în viziunea și creația lui Lucian Blaga

În căutarea unui adeziv necesar pentru unirea artei primitvului, cu ideea de magie, ne vom opri asupra conceptului blagian de cauzalitate prin analogie.

Primitivul considera că acest asasinat simbolic avea să se repercuteze și în realitate, pe căi oculte, asupra dușmanului.

Obicei magic folosit și de țăranii noștri până în secolul XX, inclusiv. Omul timpurilor străvechi voia să influențeze prin arta sa, având la origine o tehnică magică, rezultatul unor deziderate.

O credință conform căreia o icoană putea lua, în anumite împrejurări, proporții de realitate.

Despre pictor se spune că isprăvind peisajul a intrat el însuși în peștera desenată și a dispărut în ea. Noua gândire mitică, noua religiozitate, afluente ale eonului dogmatic în care dogma comportă diferite fațete poate că, stăruind pe contemporaneitate, am fi înclinați să credem că natura dogmei din ziua de azi e mai mult de natură politic-ideologicătoate aceste aspecte ce se împletesc și-și unesc vlăstarii în trunchiul puternic al spiritualității, nu fac decât să întărească o viziune originală a filosofului-poet și o redare cât se poate de artistică a poetului-filosof, Lucian Blaga.

Folosind aceste estimări, calculele de iluminare bazate pe un model de reflecție, de exemplu modelul de reflecție Phongsunt apoi efectuate pentru a produce intensități de culoare la vârfuri.

Dincolo de structura ilogică a dogmei, a aparentei desuetudini încâlcite și regăsite-n magism și gândire mitică, pe axa dintre intelect enstatic și intelect ecstatic [20] stă nevoia unui ce spiritual, a unui ultim sens. O ieșire din cerc.

Dorul, pitorescul și spațiul mioritic în filosofia blagiană

BLAGA, idem, p. Pentru noi n.

BLAGA, op. POP, op. POP, idem, p.