Angina la vedere


LinkedIn Angina pectorală stabilă: diagnostic și tratament Angina pectorală reprezintă manifestarea angina la vedere a ischemiei tranzitorii la nivel miocardic, care este cauzată între un dezechilibru între aportul de sânge și cererea de oxigen.

Ischemia miocardică poate fi și silenţioasă sau asimptomatică, caz în care se poate manifesta doar prin dispnee expresie a insuficienţei ventriculare stângi de cauză ischemicătulburări de ritm ventriculare, tulburări de conducere ventriculară sau chiar moarte subită cardiacă.

Angina pectorală stabilă se definește ca durerea tipic anginoasă de efort ce prezintă reversibilitate completă a simptomelor după încetarea efortului, simptomatologie neevolutivă din punct de vedere al intensităţii durerii sau frecvenţei crizelor. Astfel, orice durere toracică de novo, prelungită, recent agravată sau de repaus intră în categoria angorului instabil sau a sindroamelor coronariene acute.

Angina pectorală stabilă este o boală cronică, iar obiectivele tratamentului includ eliminarea sau minimizarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții și a morbidității și mortalității pe termen lung.

Managementul medical include terapii medicamentoase sau o combinație de terapii medicamentoase, revascularizare miocardică și obligatoriu modificarea stilului de viață.

Inima: localizare, structură, rol Inima este organul central al aparatului cardiovascular.

angina la vedere

Aceasta este situată în mediastinul anterior, între cei doi plămâni. Inima este un organ cavitar, tetracameral, cu două atrii spre bază separate prin septul interatrial și două ventricule spre vârf separate prin septul interventricular.

29 Septembrie - Ziua Mondiala a Inimii

Cordul este un organ cu o formă piramidală cu baza situată posterior, la dreapta şi superior. Axul lung este oblic spre stânga, inferior şi pepene galben pentru vedere, unind centrul bazei cu vârful cordului.

Peretele inimii este alcătuit din trei straturi suprapuse, care de la exterior la interior sunt: epicard foița externă a pericardului serosmiocardul mușchiul inimii, care este stratul principal al peretelui inimii și endocardul.

angina la vedere contra și pro ale unei viziuni slabe

Rolul fundamental al inimii este acela de a pompa sânge. Fiecare parte a inimii este echipată cu două seturi de valve, care în mod normal, impun deplasarea sângelui într-un singur sens: valvele atrio — ventriculare mitrala și triscuspida și valvele semilunare aortice și pulmonare.

Activitatea de pompă a inimii se poate aprecia cu ajutorul debitului cardiac, care reprezintă volumul de sânge expulzat de ventricul într-un minut.

Funcția angina la vedere pompă a inimii se realizează cu ajutorul proprietăților miocardului. Peretele inimii este format dintr-un strat muscular gros, complex, care se numeşte miocard, învelit la exterior de epicard foiţa viscerală a pericardului seros şi tapetat la interior de endocard.

Vascularizaţia inimii este asigurată de cele două artere coronare, dreaptă şi stângă. Arterele coronare reprezintă primele ramuri ale aortei ascendente şi pornesc din sinusurile aortice drept şi stâng, situate deasupra valvulelor valvei aortice.

Artera coronară stângă este originară din sinusul aortic stâng, iar trunchiul ei este mascat între trunchiul arterei pulmonare şi angina la vedere stâng. Ajunsă în şanţul atrio — ventricular se împarte în artera circumflexă care irigă peretele lateral al ventriculului stâng şi artera descedentă anterioară care irigă vârful ventriculului stâng, peretele anterior al ventriculului stâng, nodulul sinoatrial și septul interventricular anterior.

Artera coronară dreaptă se desprinde din sinusul aortic drept şi se îndreaptă spre extremitatea dreaptă a şanţului coronar, unde este mascată de urechiuşa dreaptă. Când circulaţia coronariană este echilibrată, ramura circumflexă a arterei coronare stângi vascularizează faţa posterioară a ventriculului stâng în întregime.

În situaţia în care artera coronară stângă este dominantă, ramura circumflexă se termină ca arteră interventriculară posterioară. Din punct de vedere anatomic, fiecare arteră coronară reprezintă un circuit închis, cu numeroase anastomoze intracoronariene şi intercoronariene.

Arterele sunt vasele ce transportă sângele de la inimă spre întregul corp. Pot fi afectate arterele inimii conducând la boala ischemică cardiacădar și arterele ce alimentează alte organe de exemplu, creierul sau membrele inferioare.

angina la vedere

Infiltrarea pereților vaselor determină reducerea variabilă a diametrului vaselor respective și implicit a fluxului sângelui pânâ la stoparea lor temporară sau definitivă. Astuparea unei artere are drept consecință infarctul miocardic acut. Reducerea diametrului vasului cu diminuarea circulației sângelui sub necesitățile organului în timpul efortului sau, mai grav, în repaus, determină ischemie.

cât costă restabilirea vederii cu un laser

În ambele cazuri forma comună de manifestare este durerea, dar prezența ei nu este regulă! Așa cum am mai precizat, incidenţa acesteua creşte de asemenea cu vârsta, ambele sexe fiind predispuse în mod egal.

angina la vedere refacerea vitaminelor vizuale

Așa cum există factori de risc pentru bolile cardiovasculare există și o serie de factori de protecție pentru bolile cardiovasculare. Tabloul clinic din angina pectorală stabilă Tipic, durerea toracică anterioară este simptomul principal care definește angina pectorală stabilă. Apare la efort, frig, postprandial sau la efortul de defecaţie și cedează în câteva minute la oprirea efortului.

Durerea este constrictivă, sub formă de greutate retrosternală sau precordială, iradiată tipic la nivelul mandibulei, membrului superior stâng până la degete sau în spate, de intensitate variabilă de la simpla jenă până la durere invalidantă. Durerea cedează tipic la administrarea de nitroglicerină sublingual angina la vedere decurs a 1 — 5 minute. Durerea poate fi atipică prin sediul său durere epigastrică, durere limitată la zonele de iradiere, etc sau prin angina la vedere în care survine angor de decubit, angor postprandial, etc.

Angina pectorală stabilă: diagnostic și tratament

Examenul clinic obiectiv prezintă caractere diferite, în funcţie de momentul realizării. În afara crizei, examenul clinic este dominat de semne ale aterosclerozei sistemice sufluri arteriale, gerontoxom, xantelasmă, aspect sinuos al arterelor, lipsa pulsului la arterele pedioase şi eventual asistolă la masajul sinusului carotidian şi ale unor afecţiuni cauzale sau tangente stenoză aortică valvulară, insuficienţă aortică, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, hipertensiune arterialăfibrilaţie atrială, aritmie extrasistolică, anemiehipertiroidie, etc.

În criză, ascultator se poate evidenţia galop atrial, ventricular sau de sumaţie, suflu sistolic mitral, modificări ale pulsului şi tensiunii arteriale, acestea dispărând la remiterea durerii.

angina la vedere liliacul a dezvoltat viziune

Dacă în criză nu apare tahicardia şi creşterea tensiunii arteriale atunci ar putea fi vorba de prezenţa unui spasm coronarian. Clasificarea canadiană pentru angină pectorală corespunzătoare claselor NYHA — New York Heart Association Clasa 1 —  angină pectorală la efort fizic intens, rapid, prelungit şi nehabitual.